'U gallu e lla vùrpe

‘Nu gallu bellu grassu
se mise a cuntrestàre:
“quandu io fhazzu ‘nu passu
tutti s’anu e fhermare!

Intra ssu gallinaru
signu io ‘u patrùne,
me tìanu tutti caru
cumu ‘nu barune.

Io pozzu fhare ‘u gallu,
chiòvare o scampare,
cc’i ho ttutti fhattu ‘u callu
a mme sèntare comandare.

A mmìe puru ‘u patrùne
me porta cchjiù rispettu,
ca ccu nnu pizzulùne
le scìppu ‘u cozzìattu”.

‘Na vurpe vacabùnda
c’ava ‘ntìsu tuttu quantu,
rispùse assai fhùnda
a tuttu chill’avàntu:

“Si ‘u patrune tue
‘un te vò tantu male,
è ppecchì dittu tra nue,
t’ha stipàtu ppe Natale!

E sincòme io aju prèscia,
e llu cane me ventàu,
a mmìe mò me rescie”...
E lla vurpe s’ù ‘ncacchjiàu!!!

Nessun commento:

Posta un commento